Mutație



A mutație este o modificare a unei gene, care este o bucată de ADN care oferă instrucțiuni despre cum ar trebui să funcționeze o celulă. Într-un raport de patologie moleculară, cuvântul „mutație” înseamnă că a existat o schimbare genetică în ADN-ul tumorii. Unele mutații sunt inofensive, în timp ce altele pot contribui la dezvoltarea cancerului sau pot afecta modul în care tumora răspunde la tratament.

De ce apar mutațiile?

Mutațiile pot apărea din mai multe motive. Uneori, se întâmplă întâmplător când celulele greșesc în copierea ADN-ului lor. Factorii de mediu, cum ar fi expunerea la substanțe chimice dăunătoare sau radiații, pot, de asemenea, deteriora ADN-ul, provocând mutații. Mutațiile moștenite, transmise de la părinți, sunt prezente încă de la naștere, în timp ce altele, cunoscut ca mutatii somatice, se dezvoltă în timp.

Ce se întâmplă cu o celulă după ce are loc o mutație?

Este posibil ca unele mutații să nu afecteze deloc celula, iar celula continuă să funcționeze normal. Alte mutații pot perturba modul în care se comportă celula, determinând-o să crească mai rapid, să ignore semnalele pentru a opri diviziunea sau să evite procesul normal de moarte celulară. Dacă se acumulează suficiente mutații dăunătoare, celula poate deveni canceroasă și se poate diviza necontrolat.

Cum cauzează mutațiile cancerul?

Unele mutații afectează genele implicate în controlul creșterii celulare. Acestea pot duce la divizarea celulelor prea repede sau la rezistența semnalelor normale pentru a opri creșterea. Mutațiile genelor cheie, cum ar fi cele care repară ADN-ul deteriorat sau controlează ciclul celular, pot oferi celulelor canceroase un avantaj de supraviețuire. Dacă aceste mutații se răspândesc la alte celule, ele pot forma o tumoare.

Toate mutațiile provoacă cancer?

Nu, nu toate mutațiile duc la cancer. Unele mutații sunt inofensive și nu au niciun impact asupra modului în care funcționează o celulă. Acestea sunt numite mutații benigne. Alții pot modifica doar puțin comportamentul unei celule fără a provoca boală. Cancerul apare atunci când mutațiile se acumulează în anumite gene critice, perturbând sistemele normale de control care mențin celulele sănătoase și echilibrate.

Ce înseamnă dacă o mutație este descrisă ca fiind oncogenă?

Se numește o mutație oncogenă dacă contribuie la dezvoltarea cancerului. Termenul provine din cuvânt oncogene, care se referă la o genă care, atunci când este mutată, conduce la creșterea necontrolată a celulelor. Mutațiile oncogene sunt vitale în transformarea celulelor normale în celule canceroase și sunt adesea vizate de tratamente specifice pentru cancer.

Cum testează patologii pentru mutații?

Patologii folosesc mai multe metode pentru a găsi mutații în celulele tumorale. Principalele metode de testare includ:

  • Secvențierea de generație următoare (NGS): NGS permite patologilor să secvențeze mai multe gene simultan pentru a detecta o gamă largă de mutații. Acesta este un instrument puternic pentru tratamentul personalizat al cancerului.
  • Reacția în lanț a polimerazei (PCR): PCR amplifică segmente specifice de ADN pentru a căuta mutații cunoscute. Este util în special atunci când vizați regiuni mici de interes.
  • Secvențierea Sanger: O metodă mai veche, dar încă fiabilă pentru a secvenționa regiuni mai mici de ADN, utilă în detectarea mutațiilor cunoscute.
  • Imunohistochimie (IHC): IHC caută proteine ​​afectate de mutații specifice. De exemplu, poate arăta dacă o tumoare produce prea multe proteine ​​din cauza unei gene mutante.

Rezultatele acestor teste vor fi incluse în raportul de patologie, fie confirmând prezența unei mutații, fie afirmând că nu a fost găsită nicio mutație. Dacă este detectată o anumită mutație, raportul va numi genele implicate.

Iată un exemplu despre cum ar putea apărea rezultatul unei mutații într-un raport de patologie moleculară:

De încercare: Panoul de secvențiere de generație următoare (NGS).
Rezultat: Pozitiv pentru IDH1 mutație (R132H)

Interpretare: A fost detectată o mutație în IDH1 gena, schimbând aminoacidul din poziția 132 din arginină (R) în histidină (H). Această mutație se găsește frecvent în glioame și în anumite alte tumori și joacă un rol în dezvoltarea tumorii prin modificarea modului în care celulele procesează energia. Tumorile cu această mutație pot răspunde la terapii țintite specifice, cum ar fi ivosidenib.

În acest exemplu, raportul identifică o mutație în IDH1 gena, care produce o proteină anormală care poate duce la creșterea cancerului. Mutația R132H este o modificare specifică a genei, adesea observată în glioame (un tip de tumoră cerebrală). Știind că tumora are această mutație ajută la ghidarea tratamentului, deoarece anumite medicamente țintite, cum ar fi ivosidenibul, sunt concepute pentru a bloca efectele acestei proteine ​​mutante. Un rezultat pozitiv poate oferi informații importante despre prognostic și potențialele opțiuni de tratament.

Care sunt cele mai frecvente mutații și cancerele asociate cu acestea?

Mai jos este o listă cu câteva mutații comune și cancerele în care se găsesc adesea:

  • TP53: Se găsește în tumorile de sân, ovare și colon.
  • KRAS: Văzut în cancerele pulmonare, pancreatice și de colon.
  • EGFR: Frecvent în cancerul pulmonar și glioblastoame.
  • BRAF: Se găsește în melanom, tiroide și tumori de colon.
  • IDH1/IDH2: Asociat cu glioame și leucemii.
  • ALK: Prezent în cancerul pulmonar și în unele limfoame.
  • HER2 (ERBB2): Se găsește în tumorile mamare și gastrice.
  • FLT3: Mutație frecventă în leucemia mieloidă acută.
  • NPM1: Văzut în leucemia mieloidă acută.
  • JAK2: Prezent în tulburările mieloproliferative.
  • PTEN: Frecvent în cancerul de endometru și de sân.
  • RET: Se găsește în cancerul tiroidian și neoplaziile endocrine multiple.
  • ÎNTÂLNIT: Văzut în tumorile renale și pulmonare.
  • CTNNB1: Se găsește în cancerul de ficat și în unele tumori endometriale.
  • PIK3CA: Frecvent în cancerul de sân, colon și endometru.
  • MYC: Prezent în limfomul Burkitt și alte tipuri de cancer agresive.
  • GNAQ/GNA11: Se găsește în melanomul uveal.
  • CDKN2A: Văzut în cancerul pancreatic și melanom.
  • MLH1/MSH2: Legat cu sindromul Lynch și cancerul de colon, endometrial și stomac.
  • NOTCH1: Se găsește în leucemiile cu celule T.
  • Promotor TERT: Văzut în glioblastoame și cancer tiroidian.
  • SMAD4: Frecvent în cancerul pancreatic și colorectal.
  • NF1: Asociat cu neurofibromatoză și glioame.
  • RB1: Văzut în retinoblastom și cancer pulmonar cu celule mici.
  • FOXL2: Se găsește în tumorile cu celule granuloase ovariene.
  • KIT: Observat în tumorile stromale gastrointestinale (GIST).
  • PDGFRA: Frecvent în tumorile stromale gastrointestinale (GIST).
  • EZH2: Se găsește în limfomul folicular.
  • IDH1/2: Văzut în leucemia mieloidă acută și glioame.
  • TET2: Prezent în sindroamele mielodisplazice.
  • SRSF2: Se găsește în sindroamele mielodisplazice și leucemia mielomonocitară cronică.
  • ASXL1: Frecvent în neoplasmele mieloide cronice.
  • DNMT3A: Văzut în leucemia mieloidă acută.
  • RUNX1: Asociat cu leucemii.
  • GATA2: Legat de tulburări hematologice ereditare.
  • ETV6: Se găsește în leucemii și limfoame.
  • CCND1: Asociat cu limfomul cu celule de manta.
  • FGFR3: Văzut în cancerul de vezică și col uterin.
  • KMT2A: Legat de leucemie acută.
  • CIC: Găsit în tumori rare ale creierului.

Fiecare mutație joacă un rol semnificativ în cancerele în care se găsesc. Identificarea acestora confirmă diagnosticul și îi ajută pe medici să aleagă terapii special concepute pentru a viza aceste modificări genetice.

Articole similare despre MyPathologyReport

Biomarkeri ai cancerului
Fusion
A+ A A-