Un sarcom este un tip de cancer care începe în țesuturile conjunctive ale corpului, care includ oase, mușchi, grăsimi, vase de sânge și nervi. Aceste țesuturi susțin, protejează și oferă structură altor părți ale corpului. Sarcoamele pot apărea în aproape orice zonă, dar cel mai frecvent apar în brațe, picioare și abdomen.
Care sunt diferitele tipuri de sarcoame?
Sarcoamele sunt împărțite în general în două mari categorii: sarcoame ale țesuturilor moi si sarcoame osoase. Există și o a treia categorie numită tumori cu celule rotunde nediferențiate, care include un număr mic de sarcoame rare care se pot dezvolta fie în țesuturile moi, fie în oase.
Sarcoame ale țesuturilor moi
Sarcoamele țesuturilor moi se dezvoltă în țesuturile care conectează și susțin alte părți ale corpului, cum ar fi grăsimea, mușchii, nervii și vasele de sânge. Aceste tumori sunt clasificate în funcție de tipul de celulă din care apar, numită celula de origine. Celula de origine este tipul care devine canceros și dă naștere tumorii. Iată principalele subtipuri de sarcoame ale țesuturilor moi:
- Tumorile adipocitare: Acestea provin din celulele adipoase. Exemplele includ liposarcom bine diferențiat si liposarcom pleomorf.
- Tumori fibroblastice și miofibroblastice: Acestea provin din fibroblaste, celulele care produc fibre de țesut conjunctiv. Exemplele includ mixofibrosarcom si dermatofibrosarcom protuberans.
- Tumori vasculare: Aceste tumori se dezvoltă în celulele care alcătuiesc vasele de sânge. Un exemplu este angiosarcom.
- Tumori pericitice (perivasculare).: Acestea apar din celulele care înconjoară vasele de sânge, cum ar fi pericitele. Un exemplu este un malign tumora glomusului.
- Tumori musculare netede: Acestea provin din țesutul muscular neted, cum ar fi leiomiosarcom.
- Tumori ale mușchilor scheletici: Acestea se dezvoltă în mușchiul scheletic și includ embrionară, alveolar, și pleomorfă rabdomiosarcom.
- Tumora stromală gastrointestinală (GIST): DROJDIE apare în tractul digestiv și se crede că provine din celule specializate din peretele tractului gastrointestinal.
- Tumori condro-osoase: Acestea se formează în cartilaj sau țesuturi legate de os din țesutul moale. Un exemplu este osteosarcomul extrascheletic.
- Tumorile tecii nervoase periferice: Aceste tumori se dezvoltă în celulele care înconjoară nervii. Cel mai comun este tumoră malignă a tecii nervoase periferice (MPNST).
- Tumori cu diferențiere incertă: Acestea sunt sarcoame care nu se încadrează ușor în categoriile de mai sus. Celula lor de origine este neclară. Exemplele includ sarcom sinovial, sarcom epitelioid și sarcom alveolar al părții moi.
Sarcoame osoase
Sarcoamele osoase se dezvoltă în oase și sunt clasificate în funcție de tipurile de țesuturi sau celule pe care le produc. Principalele subtipuri sunt:
- Osteogen: Aceste sarcoame produc matrice osoasa. Cel mai comun exemplu este osteosarcom, care formează țesut osos nou.
- Condrogen: Aceste sarcoame produc cartilaj. chondrosarcoma este cel mai frecvent tip din această categorie.
- vasculare: Aceste sarcoame produc vase de sânge în os. angiosarcom de os este cel mai frecvent tip din această categorie.
- alte tipuri: Unele sarcoame osoase produc elemente care nu sunt specifice osului, cum ar fi țesutul fibros sau alte componente celulare, dar nu se încadrează în categoriile de mai sus. Exemplele includ cordom si sarcom pleomorf nediferențiat de os.
Sarcomul este benign sau malign?
Un sarcom este a maligne Tumora (canceroasă), adică are potențialul de a crește și de a se răspândi în alte părți ale corpului. Acest lucru îl face diferit de benign tumori (necanceroase), care rămân localizate și, în general, nu prezintă același nivel de pericol. Sarcoamele pot pune viața în pericol, dar multe cazuri pot fi gestionate sau tratate eficient, mai ales atunci când sunt depistate devreme.
Care este prognosticul pentru o persoană cu sarcom?
prognoză pentru o persoană cu sarcom depinde de diverși factori, inclusiv tipul de sarcom, dimensiunea tumorii, dacă s-a răspândit și cât de agresiv este cancerul. Opțiunile de tratament, cum ar fi intervenția chirurgicală, radioterapia și chimioterapia, pot îmbunătăți rezultatele. În general, cu cât sarcomul este depistat mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele pentru un tratament de succes. Cu toate acestea, prognosticul fiecărui individ este unic și ar trebui discutat cu un furnizor de asistență medicală.
Ce cauzează sarcomul?
Cauza exactă a majorității sarcoamelor este necunoscută, dar mai mulți factori pot crește riscul de a dezvolta unul. Acestea includ:
- Condiții genetice: Unele afecțiuni moștenite, cum ar fi sindromul Li-Fraumeni sau neurofibromatoza, cresc riscul de sarcoame.
- Expunerea la radiații: Persoanele care au urmat radioterapie pentru alte tipuri de cancer pot prezenta un risc crescut.
- Expunere chimică: Anumite substanțe chimice, cum ar fi erbicidele, au fost legate de un risc crescut de sarcoame.
- Inflamație cronică: Pe termen lung inflamaţie poate crește riscul apariției mai multor tipuri de sarcom.
În cele mai multe cazuri, cauza sarcomului nu este cunoscută.
Ce tipuri de teste sunt folosite pentru a confirma diagnosticul?
Mai multe teste pot fi utilizate pentru a diagnostica sarcomul, inclusiv:
- Teste de imagistică: Raze X, scanări CT și RMN pot oferi imagini detaliate ale tumorii, ajutând medicii să evalueze dimensiunea și localizarea acesteia.
- Biopsie: O biopsie implică îndepărtarea unei mici mostre de țesut din tumoare și examinarea acesteia la microscop pentru a determina dacă este canceroasă. Acesta este cel mai important test pentru confirmarea diagnosticului de sarcom.
- Teste genetice: Unele sarcoame au mutații genetice specifice care pot fi testate, ceea ce ajută la confirmarea diagnosticului și la ghidarea deciziilor de tratament.
Pot fi efectuate teste suplimentare pentru a verifica dacă sarcomul s-a răspândit în alte părți ale corpului.
Despre acest articol
Acest articol a fost scris de medici pentru a vă ajuta să citiți și să înțelegeți raportul dumneavoastră de patologie. Contactează-ne dacă aveți întrebări despre acest articol sau raportul dumneavoastră de patologie. Pentru o introducere completă a raportului dumneavoastră de patologie, citiți acest articol.
Alte resurse utile