Translocarea

O translocare este un tip specific de modificare genetică în care o bucată dintr-un cromozom se rupe și se atașează de alt cromozom. Cromozomii sunt structuri din interiorul celulelor tale care poartă ADN, care conține instrucțiunile de care corpul tău are nevoie pentru a crește și a funcționa. Când bucăți de cromozomi schimbă locurile, ele creează noi combinații de material genetic. patologi uneori detectați aceste modificări atunci când diagnosticați cancerele sau alte afecțiuni medicale.

De ce apar translocațiile?

Translocațiile au loc atunci când ADN-ul din interiorul unei celule se rupe și apoi se repară incorect, determinând unirea pieselor din doi cromozomi diferiți. Acest lucru se poate întâmpla aleatoriu sau poate fi declanșat de factori precum expunerea la anumite substanțe chimice, radiații sau, uneori, din cauza unor erori în timpul diviziunii celulare. Majoritatea translocațiilor sunt evenimente aleatorii care apar în timp și nu sunt moștenite de la părinți.

Ce se întâmplă cu o celulă după ce are loc o translocare?

Odată ce are loc o translocare, instrucțiunile genetice din interiorul celulei se pot schimba. Noua combinație de ADN poate afecta modul în care anumite gene sunt exprimate, ceea ce înseamnă că celula se poate comporta diferit. Acest lucru poate perturba uneori funcția normală a celulei, determinând-o să crească sau să se dividă necontrolat. Alteori, o translocare poate să nu aibă niciun efect, în funcție de genele implicate.

Cum provoacă translocațiile cancer?

Translocațiile care afectează genele care controlează creșterea sau repararea celulelor pot determina celulele să devină canceroase. De exemplu, o translocare ar putea activa o oncogenă (o genă care promovează creșterea celulelor) sau poate dezactiva o genă supresoare tumorală (o genă care ajută la prevenirea creșterii necontrolate). Acest lucru poate duce la cancer precum leucemie, limfom, carcinomul.

Translocațiile provoacă întotdeauna cancer?

Nu, nu toate translocațiile duc la cancer. Este posibil ca unele translocări să nu modifice funcția genelor afectate, iar celula poate continua să funcționeze normal. Acestea sunt numite benign or tăcut translocatii. Alte translocări pot schimba comportamentul unei gene, dar nu suficient pentru a provoca boală. Patologii caută translocații specifice care stimulează dezvoltarea cancerului pentru a ajuta la ghidarea diagnosticului și a tratamentului.

Cum testează patologii pentru translocații?

patologi utilizați teste specializate pentru a detecta translocațiile, inclusiv:

1. Hibridizare in situ prin fluorescență (FISH): FISH folosește coloranți fluorescenți care se leagă de anumite părți ale cromozomilor pentru a detecta rearanjamente.
2. Reacția în lanț a polimerazei (PCR): PCR amplifică secvențe specifice de ADN pentru a verifica translocațiile cunoscute.
3. Cariotiparea: Această tehnică implică examinarea setului complet de cromozomi ai unei persoane la microscop pentru a identifica orice modificări anormale.
4. Secvențierea de generație următoare (NGS): Acest test avansat poate identifica translocări în întregul genom, chiar și atunci când sunt prea mici pentru a fi văzute prin alte metode.

Iată un exemplu de rezultat de translocare într-un raport molecular:

De încercare: Hibridizare in situ prin fluorescență (FISH)
Rezultat: Pozitiv pentru fuziunea LMP::RARA

Interpretare: A fost detectată o fuziune între gena PML de pe cromozomul 15 și gena RARA de pe cromozomul 17. Această fuziune determină producerea unei proteine ​​anormale care blochează dezvoltarea normală a celulelor sanguine și promovează creșterea celulelor leucemice. Fuziunea PML::RARA este caracteristică leucemiei promielocitare acute (APL). Identificarea acestei fuziuni confirmă diagnosticul de APL. Indică faptul că pacientul este probabil să răspundă bine la tratamentul țintit cu acid retinoic all-trans (ATRA) și trioxid de arsen (ATO).

În acest exemplu, raportul identifică fuziunea PML::RARA, o translocare asociată frecvent cu leucemia promielocitară acută (APL). Această fuziune interferează cu maturarea celulelor sanguine și promovează creșterea necontrolată a celulelor leucemice. Detectarea fuziunii PML::RARA ghidează medicii în selectarea tratamentelor extrem de eficiente, cum ar fi ATRA și ATO, care vizează în mod specific proteina anormală produsă de această translocare.

Care sunt cele mai frecvente translocări de gene?

Mai jos este o listă a translocațiilor comune și a cancerelor asociate cu acestea:

• BCR::ABL1: leucemie mieloidă cronică (LMC), leucemie limfoblastică acută (ALL)
• EWSR1::FLI1: sarcomul Ewing
• TMPRSS2::ERG: Cancer de prostată
• ALK::EML4: cancer pulmonar fără celule mici (NSCLC)
• PAX3::FOXO1: rabdomiosarcom alveolar
• NTRK1::TPM3: cancer tiroidian, sarcom de țesut moale
• SYT::SSX: Sarcom sinovial
• RET::CCDC6: Carcinom papilar tiroidian
• ETV6::NTRK3: Fibrosarcom congenital, carcinom mamar secretor
• CBFB::MYH11: Leucemie mieloidă acută (AML) cu inversiune 16
• PML::RARA: leucemie acută promielocitară (APL)
• RUNX1::RUNX1T1: AML cu t(8;21)
• CCND1::IGH: limfom cu celule de manta
• MYC::IGH: limfom Burkitt
• BCL2::IGH: limfom folicular
• BCL6::IGH: Limfom difuz cu celule B mari (DLBCL)
• MLL::AF4: Sugar TOATE
• MLL::AF9: AML cu t(9;11)
• MLL::ELL: AML cu t(11;19)
• EWSR1::ATF1: Sarcom cu celule clare
• EWSR1::WT1: Tumora desmoplastică cu celule rotunde mici
• TCF3::PBX1: ALL cu t(1;19)
• ETV6::RUNX1: Copilărie TOATE
• PLAG1::CTNNB1: Adenom pleomorf al glandei salivare
• EWSR1::NR4A3: Carcinom mioepitelial
• NTRK3::ETV6: Fibrosarcom infantil
• ALK::NPM1: limfom anaplazic cu celule mari (ALCL)
• SS18::SSX1: Sarcom sinovial
• PRCC::TFE3: carcinom cu celule renale cu translocare Xp11
• FUS::DDIT3: Liposarcom mixoid
• BRAF::KIAA1549: Astrocitom pilocitar
• FGFR3::TACC3: Glioblastom, cancer de vezică urinară
• EWSR1::POU5F1: Condrosarcom mixoid extrascheletal
• RARA::STAT5B: Varianta APL
• EWSR1::PATZ1: Sarcom intracranian primar
• TFE3::NONO: carcinom cu celule renale cu translocare Xp11
• CLTC::ALK: Tumora miofibroblastică inflamatorie
• TFEB::PRCC: Carcinom cu celule renale
• CREB3L1::SS18: Sarcom fibromixoid de grad scăzut
• ZBTB16::RARA: Varianta APL

Fiecare translocare joacă un rol semnificativ în cancerele în care se găsesc. Identificarea acestora confirmă diagnosticul și îi ajută pe medici să aleagă terapii special concepute pentru a viza aceste modificări genetice.