Rapoarte de patologie: întrebări frecvente

În această secțiune, echipa noastră de patologi răspunde la unele dintre cele mai frecvente întrebări despre patologie și rapoarte de patologie. Dacă aveți întrebări suplimentare, nu ezitați Contacteaza-ne.

Ce este un raport de patologie?

Un raport de patologie este un document medical care explică ce a fost găsit atunci când un patolog a examinat o probă de țesut. Descrie orice teste efectuate și, atunci când este posibil, oferă un diagnostic pentru a explica modificările în țesut. Un patolog este un medic specializat în diagnosticarea bolilor prin studierea țesuturilor, celulelor și fluidelor. Ei lucrează îndeaproape cu echipa dumneavoastră de asistență medicală pentru a vă ghida tratamentul.

Este un patolog un medic?

Da, un patolog este un medic complet instruit, cu expertiză suplimentară în patologie. După facultatea de medicină, ei completează câțiva ani de pregătire de rezidențiat de specialitate și pot face formare suplimentară în domenii specifice, cum ar fi diagnosticul cancerului sau tulburările de sânge. Patologii lucrează în culise pentru a vă analiza țesutul și pentru a oferi informații critice medicului dumneavoastră.

Pot obține o copie a raportului meu de patologie?

Da, puteți solicita o copie a raportului dumneavoastră de patologie. Multe spitale oferă acum acces la rapoarte printr-un portal online pentru pacienți. Dacă această opțiune nu este disponibilă, puteți cere o copie a medicului dumneavoastră sau a spitalului unde a fost procesată proba.

Există diferite tipuri de rapoarte de patologie?

Da, există diferite tipuri de rapoarte de patologie în funcție de tipul de țesut și de procedura efectuată. Tipurile comune includ:

• Rapoarte de patologie chirurgicală: Pentru biopsii, excizii sau rezecții.
• Rapoarte de citopatologie: Pentru mostre mici, cum ar fi cele de la un test Papanicolau sau aspirație cu ac fin.
• Rapoarte de hematopatologie: Pentru mostre de sânge, măduvă osoasă sau ganglioni limfatici.
• Rapoarte de neuropatologie: Pentru creier, măduva spinării sau țesut nervos.
• Rapoarte de autopsie sau patologie criminalistica: Pentru cazurile care implică examinări post-mortem.

Ce informații sunt incluse într-un raport de patologie?

Rapoartele de patologie includ de obicei:

• Informațiile dumneavoastră personale (nume, data nașterii).
• Locul de unde a fost prelevat țesutul (sursa specimenului).
• Un rezumat al constatărilor (diagnostic).
• O descriere a ceea ce a văzut patologul la microscop (descriere microscopică).

Dacă se găsește cancer, raportul va include detalii precum tipul, dimensiunea și stadiul tumorii.

Cât timp durează pentru a obține un rezultat patologic?

Rezultatele patologiei pot dura de la o zi la câteva săptămâni, în funcție de tipul de probă și de orice teste suplimentare necesare. Biopsiile mici durează de obicei 2-3 zile, în timp ce probele mai mari pot dura o săptămână sau mai mult. Testele suplimentare, cum ar fi imunohistochimia sau testarea moleculară, pot adăuga încă câteva zile.

Poate fi greșit un raport de patologie?

Deși este rar, pot apărea erori. Studiile arată că rapoartele de patologie sunt foarte precise, cu o rată de eroare mai mică de 2%. Dacă aveți nelămuriri, oa doua opinie vă poate oferi liniștire.

Ce sunt testele speciale și de ce au fost făcute?

Testele speciale sunt analize suplimentare pe care patologii le efectuează pentru a înțelege mai bine proba de țesut. Aceste teste ajută la confirmarea unui diagnostic, la identificarea tipului de boală sau la ghidarea deciziilor de tratament. Testele speciale comune includ:

• Imunohistochimie (IHC): Utilizează anticorpi pentru a detecta anumite proteine ​​celulare. Acest test este adesea folosit pentru a confirma tipul de tumoră sau pentru a identifica markerii care ghidează tratamentul.
• Pete speciale: Evidențiați componente specifice ale țesuturilor, cum ar fi colagenul, amiloidul și mucina, sau microorganismele, cum ar fi bacteriile și ciupercile.
• Teste moleculare: Teste precum secvențiere de generație următoare (NGS) detectează modificări genetice precum mutații or fuziuni, care poate ajuta la identificarea terapiilor vizate.
• Hibridarea in situ (ISH): Identifică secvențe specifice de ADN sau ARN din celule, adesea folosite pentru anumite viruși sau modificări genetice.
• Hibridizare fluorescentă in situ (FISH): Un tip de ISH care utilizează sonde fluorescente pentru a detecta anomalii cromozomiale, cum ar fi fuziuni or rearanjamente.
• Citometrie în flux: Analizează proprietățile fizice și chimice ale celulelor, adesea folosite pentru probe de sânge sau măduvă osoasă.
• Reacția în lanț a polimerazei (PCR): Amplifică secvențe specifice de ADN sau ARN pentru a detecta genetice mutații, infecții sau alte modificări moleculare.

Patologul a găsit cancer?

sectiunea de diagnostic din raportul dumneavoastră de patologie va indica clar dacă a fost găsit cancer în proba dumneavoastră de țesut. Pentru a face această determinare, patologul examinează țesutul la microscop și caută caracteristici observate frecvent în cancer, cum ar fi:

• Invazie: Celulele canceroase trec prin limitele normale ale țesuturilor, cum ar fi membrana bazală, și se răspândesc în țesuturile din jur.
• Invazie perineurala: Acest termen se referă la celulele canceroase care cresc în jurul sau în nervi, care uneori pot duce la durere sau alte simptome.
• Invazie limfovasculară: Acest termen se referă la celulele canceroase care se răspândesc în vasele limfatice sau în vasele de sânge, ceea ce crește riscul de răspândire a cancerului în alte părți ale corpului.
• Activitate mitotică crescută: Un număr mare de figuri mitotice (divizarea celulelor), care este un semn de creștere rapidă a tumorii și adesea indică un cancer mai agresiv.

Dacă nu se găsește cancer, medicul patolog poate descrie țesutul normal sau alte modificări care ar putea explica simptomele, cum ar fi inflamația sau excrescențe benigne (necanceroase).

Ce înseamnă dacă un raport de patologie spune că țesutul „s-ar putea să nu fie reprezentativ”?

Aceasta înseamnă că eșantionul poate să nu arate pe deplin ce se întâmplă în zona testată. De exemplu, un mic biopsie ar putea rata schimbări importante. În aceste cazuri, medicul dumneavoastră vă poate recomanda o altă biopsie sau teste suplimentare.

Ce înseamnă dacă raportul de patologie spune „suspect”?

Aceasta înseamnă că țesutul prezintă modificări care ar putea indica o boală, cum ar fi cancerul, dar constatările nu sunt definitive. Mai multe teste sau o continuare biopsie poate fi necesar pentru a confirma diagnosticul.

Ce înseamnă dacă raportul de patologie spune „nu se poate exclude”?

„Nu se poate exclude” înseamnă că patologul nu poate exclude complet un posibil diagnostic pe baza probei. Acest lucru se poate întâmpla dacă eșantionul este prea mic sau nu prezintă suficiente informații. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda teste suplimentare.

Ce înseamnă dacă raportul de patologie spune „cel puțin” în diagnostic?

Când raportul spune „cel puțin”, înseamnă că patologul a găsit un anumit nivel de anomalie, dar ar putea exista mai multe care nu erau vizibile în probă. De exemplu, „cel puțin displazie de grad înalt” sugerează că eșantionul prezintă schimbări semnificative, dar ar putea exista invazie (Răspândirea cancerului) nu se vede în biopsie.

Cum primesc o a doua opinie?

Dacă doriți o a doua opinie, spuneți medicului dumneavoastră. Îți pot trimite diapozitivele patologice și pot raporta unui alt patolog pentru revizuire. A doua păreri sunt frecvente și vă pot ajuta să vă confirmați diagnosticul sau să vă ofere informații suplimentare.